Sunt cam rau..!

Ma mir de ceea ce spuneti!

Nu s-ar zice asa, la prima vedere, dar sunt si eu un baietel care, luna aceasta implineste 3 ani, deci, normal ca nu sunt tocmai cuminte. Nu sunt rau, doar ca, momentan ma ocup cu nazbatiile. Cu siguranta nu va mai amintiti cu va ocupati la 3 ani, dar poate va regasiti cumva... : imi bat colegii de la gradinita, iar pe cei care sunt prea mari si pot sa mi se opuna, ii musc. Uneori, trag fetitele de par, alteori le pup. Daca suntem la ora de pictura, imi place sa le vars apa, la fel si in pauza de masa. Nu imi convine sa atenteze niciun copil la jucariile cu care ma joc eu. In caz contrar ripostez si se lasa cu "varsare de sange".

Dar am o placere si o satisfactie mult mai mare atunci cand trec pe langa chiuvete. Imi plac mult pentru ca sunt mici si ajung si eu sa dau drumul la apa. Si cum va este clar, nu ratez nicio astfel de ocazie asa ca, nu e zi in care gradinita sa nu fie in pragul unei inundatii...

Nici acasa nu ma las mai prejos. Mami nu mai are telefon din cauza mea. Dar de unde sa stiu eu ca daca-l pun in cafea se strica?
Tati e necajit ca in curand trebuie sa zugraveasca, iar eu sunt si mai necajit ca imi va acoperi operele de arta pe care m-am chinuit sa le realizez pe pereti.
Dupa cum va dati seama, sunt in plin proces de realizari prin apartament. In camera mea nu e loc sa arunci un ac de jucariile imprastiate... In bucatarie, aragazul nu are butoane pentru ca, spun parintii mei, sunt prea tentante pentru mine, iar scaunele trebuie inchise (noroc ca sunt pliabile), pentru ca altfel risc sa devin un mic alpinist. Cat despre pereti - tocmai ce v-am povestit..

Cam asa ma apropii eu de trei ani. Sunt cam rau ce-i drept, dar cine a fost altfel la varsta mea?